Home » Uncategorized » Astazi, iar, la telejurnal am vazut cascaval

Astazi, iar, la telejurnal am vazut cascaval

paine

Eu nu m-am jucat niciodată cu păpușile. Mi s-a părut, chiar și mică fiind,
o aberație să vorbești cu o maimuță de plastic, blondă sau brunetă, după
caz, s-o-mbraci p-aia, să-i dai să mânânce. N-am avut nici prieteni
imaginari. Eu am avut doar dialoguri imaginare cu oameni reali. Eu vorbeam
cu ei de n-aveam aer. În jocurile copilăriei am preferat lucruri mai
pragmatice. Jucam fotbal cu băieții mai mari, jucam tenis cu Diana, jucam
table cu văr-miu, care era un oficos când mânca bătaie. În rest, puteam
să-mi deschid un atelier de reparații biciclete. Tata avea o bicicletă
Tohan, era să zic Tohani, că mi-e sete. Mergeam mai mult eu cu ea. Am
învățat să merg greu, dar Pegasul nu-mi plăcea. Avea șaua prea mare și
ghidonul prea lung. Mergeam pe șosea fără mâni. Într-o zi un motociclist a
fost la milimetru peste mine. Aveam o vecină căreia îi cam plăcea să bea.
Aia, în loc să mă ridice de jos, să-mi dea două la cur și să mă ia de mână
să mă ducă la mama, și-a pus poalele-n cap în jumatea curții și a început
să strige
-Genoooo, ieși afară că peste fie-ta a dat unul cu motocicleta.
Mama s-a lipit de soba din bucătărie și a întrebat
– A murit?
-A, nu, dar nici mult nu mai avea
Mama n-a putut să se miște din loc. Eu am venit, cu pantalonii rupți și
cam șifonată și m-am așezat pe scări. M-am uitat la mama. Dacă nu zicea
nimic, nu era de bine. Era lividă, săraca și și-a pus mâna în piept.
-Du-te și cheamă-l pe doctorul Petrescu, că mie mi-e rău
Îmi venea s-o omor pe baba aia nebună, care oricum nu-mi plăcea. Jucam
volei pe stradă și dădeam mingea în curtea ei. Într-o zi, când m-am dus să
iau mingea, am găsit în flori o sticlă de vodcă. Am hotărât să-i schimbăm
locul. Și vine baba nebună să caute sticla. Și dă-i și caută și nimic
-Fir-ați ai dracu care ați dat voi mingea la mine-n flori și mi-ați rupt
florile. Ia jucați-vă, mă, în dreptul curții voastre, ce e aicea, stadion?
Așa că, aveam pata pe ea. Mama făcuse zona zoster. Din cauza babii. Nu, nu
din cauza mea, că am traversat milimetric în fața motociclistului.
Mama m-a iubit mult, deși nu prea mi-a arătat. Să nu mi se urce la cap.
Oricum îmi lua tata apărarea când făceam prostii. Că geamurile de la casă
nu le-am spart singură, ci cu el când ne jucam cu mingea. Oricum, tot ce
era mai greu era pe umerii mamei. Ceușescu făcea economie la tot. Și la
aer. Ziua nu era presiune la gaze, așa că mama gătea noaptea. Nu știu de
unde avea atâta putere. Să meargă și la serviciu și să facă și acasă toate
treburile. Voiam să fac ceva s-o ajut cumva. O ajutam la curtățenie, atât
cât puteam și, când m-am mărit un pic, stăteam la cozile lui Ceaușescu.
Aveam o verișoară care lucra la gostat. O constipată. Pe vremea aia dacă
erai vânzătoare la alimentara era ca și cum ai fi acum prim ministru. O
întreba tata, săracu, când aduce carne și îi răspundea așa în silă, poate
mâine dimineață pe la 4. Se scula tata, înainte să plece la muncă și se
așeza la coadă. La 7 venea mama să-l schimbe și la 14 mă duceam eu. Mama
cu tata nu se certau cu nimeni la rând. În schimb eu eram spaima cozilor.
Veneau babele alea ale dracu, câte una și se făceau trei. Că au lăsat
plasa, că s-au trecut pe listă, că pana mea. Eu eram prin clasa a 8-a.
Deja, nu mă mai ducea nimeni cu zăhărelu. Și ți le luam la zor
-Bre, matale acu ai venit. De ce te bagi în față? Noi suntem mai prosti
-Am avut rând
-Ai avut pe dracu. Nu ți-e rușine femeie bătrână?
-Auzi, dar tu a cui ești de ești așa tare-n gură?
-Dar ce te interesează, ai venit să faci arborele genealogic. (eram
cultă-n cap. În plus, îmi plăcea maxim să fac mișto de ele)
_Obrasnică ești dragă
-Obraznică ești tu, că te bagi în față ca o nesimtiță
-A cui e fă, asta a dracu de gură așa, întreabă baba o altă babă
-A lu Sandu și a lu Gena. A lu nea Voicu
-Păi ăia sunt oameni cumsecade, asta cu cine dracu seamănă?
-Cu mă-ta, îi răspund eu
Și m-am luat cu baba la trântă. O dată că s-a băgat în față, și a doua
oară că m-a făcut a dracu. Și ți-am tăvălit-o pe babă și am tras de ea,
până când am ajuns acolo unde-mi era rându. Lângă un om cumsecade. Ăla zice
-Bagă-te-n fața mea, că te omoară otrăvurile astea. Tu cu asta te-ai găsit
să te iei? E nebuna orașului
-S-o ia dracu, ce-mi pasă mie?
Eu îmi făcusem bine socoteala. Câtă carne putea să fie ca să se facă 16
când venea tata de la muncă? Erau trei posibilități. Ori se termină în
fața mea, ca de obicei, ori apuc, ori vine tata care oricum nu mă certa.
Așa că rânjeam ca muta la fermoar.
Se face 4 nu-mi vine rândul. Mai erau câteva persoane. Trebuia să vină
tata. Acum mă gândeam că dacă nu mă certam cu vrăjitoarea aia, puteam să-l
bag și pe tata la rând lângă mine și luam amândoi, dar în condițiile
astea, nu prea aveam cum. Vine tata.
-Hai, copile, ieși tu că rămân eu. Du-te acasă să-ți faci temele
-Las că te așteapt, am zis eu, dar n-am făcut un pas să ies din rând
Începe baba.
-Mai, Sandule, cum ați crescut-o mă p-asta? Tu știi ce mi-a zis? Că sunt
nesimtiță, m-a făcut cu ou și cu oțet.
Tata a înțepenit.
-Păi de ce măi, tanti?
– Mi-a zis că m-am băgat în față, că n-am stat la rând, a tras de mine,
păi se poate așa ceva. Ups, m-am gândit, dacă mi dă tata o petardă acasă,
o omor pe babă.
-Păi matale te pui la mintea ei? Stă săracu copil la rând de la prânz.
Stai și mata că n-ai nimic de făcut
-Păi am fost măi, Sandule, la rând
-Ai fost pe dracu, mai taci din gură, că așa faci mereu. Vii aici și-ți
dai ochii peste cap și n-ai nici pe dracu, zice omu ăla de lângă mine. Și
mai vii și cu toate babele din bloc. Ia mai tacă-ți gură că m-apucă dracii
pe mine. Hai, Sandule încoa, că a stat copilul ăsta la rând, ia mai dă-le
dracu de babe
Îmi venea să-l pup pe nenea ăla. Nici nu știam cine e. Tata zice
-Lasă, bre, că iese asta mică și intru eu, că nu vreau balamuc
Oricum era ca la rugby. Ieseam mereu fără nasturi. Tata îmi face semn să
ies. Eu mă ofticam maxim. Săptămâna viitoare trebuia să stau iar, daca lua
doar tata.
-Hai, ieși, zice baba
-Nu ies, fă, să văd ce faci. Poate mori aici, că donez carnea pentru
sarmale. Moartă să te văd.
Când s-a uitat tata la mine, deja eram acasă.
Vine și el după fo 3 ceasuri. Cam nervos și oleacă împărtășit. Nu mult.
Constipata aia de verișoară îi pusese numai oase și grăsime.
-Ia vino încoa să vorbim un pic. Cum e posibil să vorbești așa cu femeia
aia? Să mă faci de râs acolo la coadă, să intru în pământ. Futu-i prânzu
ei de babă, una în plus sau în minus
-Mai ții minte măi, Sande (îi mai ziceam uneori și io cum îi zicea mama.
Mai ales cand făceam prostii) săptămâna trecută când a băgat portocale la
alimentara? Mai știi că am stat trei ore și n-am apucat nicio coajă? Nici
o babă d-aia a dracu n-a zis, ia și tu, mai fată, o portocală că io-s
bătrână, tu ești copil? Stau la rând, cumpără și le vând. Pe bune. Știi că
nu pot să tac. S-a băgat în față și a mai venit una și încă una. Păi cât
să mai tac?
-Nu e frumos ce-ai făcut. Dacă află mă-ta, nu e bine
-Păi nu poa să afle decât de la tine
-Io nu-i spun, că n-am chef de perdaf, dar dacă mai aud așa ceva, ne supărăm
Am scăpat ieftin. Vine mama. Se uite la carne și începe să bombăne
-Măi Sande, Mariana asta a lu Valeru tare nesimțită e. Mă, zici că special
a făcut-o, mă. Numai oase și grăsime a pus. A uitat, mă, când o stergeam
la cur
-Asta e nevastă, n-avem ce face
-Ai stat mult?
-Am stat până pe la 7
-Fie-ta și-a făcut lecțiile?
-Cred că da, scria ceva p acolo. Dar n-o mai trimite pe ea la coadă, că nu
e-n regulă.
-Păi ce mă am trimis-o io? Ea a vrut să se ducă. Dar de ce? Ce-a făcut?
-Nimic . Dar a stat acolo în înghesuiala aia atâtea ore.
Tata, băiat salon. Nu m-a sifonat. Dar, a dracu coincidență, săptămâna
următoare, bagă la gostat pui. Mama era schimbul doi. Așa că la 7 l-a
schimbat pe tata la rând. Eu ies de la școală la 12 și mă opresc la gostat
să iau cheia de la mama. Mă strecor lângă ea, mă întreabă ce-am făcut la
școală și apare primarul.
-De ce stați măi oameni buni la rând, că nu a adus nimic?
-Păi aduce pui
-N-aduce, domne, nimic
Intră în gostat și iese nesimtitu cu niște plase. Mie mi se urcă liftul.
-Ce-aveți acolo, tovareșe primar, dacă magazinul e gol?
-Niște slănină
-Vreau și eu slănină
-Păi du-te și ia
-Haideți cu mine, că nu mă lasă să intru. Mă ia de mână și intru. Îi zice
la otrava aia de var mea să-mi dea și mie ceva. Închiondorata aia scoate
de sub tejghea două bucăți de carne macră și mi le trântește pe cântar.
– Ia-le și pleacă. Dacă le spui ălora de afară că e carne, or să mă omoare
Ies. O strig pe mama
-Mamă, înauntru e carne. Stai acolo la rând că io am luat. A început
isteria. Au sărit ăia pe primar. Ăla a început
-A cui e fata aia? Unde e?
-A mea e, zice mama și iese din rând. Care-i problema tovarășe primar? Nu
trebuia copilul să spună la lume? Vă îmbuibați voi pe sub ascuns și noi
stăm la rând ore întregi pentru o bucată de carne? Nu vă e rușine?
Dumneata ai ce să pui pe masă copilului, noi n-avem
-Dumneata să vii la partid
-Vin, că nu mi-e frică nici de tine, nici de partid
O băgasem pe mânecă. Cu partidul nu te puneai. Știam oameni care au plecat
de acasă și n-au mai venit. Mi-era frică. În toată nebunia aia, dracu mi-o
scoate-n cale pe babă, prietena mea de cu o sptămână înainte
-Dragă, pentru curajul tău de azi, te-am iertat că m-ai făcut nesimțită.
Că dacă nu erai tu, plecam. Și ție, Geno, să nu-ți fie frică de ăștia, că
dacă e ceva, mergem și noi în apărarea ta
-N-are mama nevoie de ajutorul tău
Plecăm. Mama era supărată. Tot drumul n-a zis nimic. Ajungem acasă, îi
povestește lu tata. Ăla s-a căcat pe el de frică. Marinescu, primarul, era
un securist împuțit. Un comunist cu caciulă de astrahan, futu-l în gură.
-Măi nevastă, n-ai avut de lucru. Dacă i-a dat lu ăsta mică o bucată de
carne, ce te-ai mai apucat tu să faci scandal?
-Cum mă, să nu fac? Dacă nu-i dădea, ce puneam pe masă, că găini mai avem
4 și tre să facem pomană de sâmbăta morților
-Ne descurcam
Și, brusc, mama și-aduce aminte.
-Auzi, dar tu când te-ai certat cu aia lu Cămașă Lungă?
-Săptămâna trecută
-De ce?
-Că s-a băgat în față
-Gata, tu nu mai stai la nicio coadă
Primarul n-a chemat-o pe mama la partid. Eu am mai stat până la Revoluție
la un milion de cozi. Îl uram pe Ceaușescu cu toată puterea mea. Mă ungea
pe suflet când îl înjura tata și îi zicea, ardi- te-ar focu. Și la ars.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *