Home » Uncategorized » Dor de Flu

Dor de Flu

unnamed-3 unnamed-2
A trecut un an, Flu!

Ai plecat în seara când răsună colindele, ai plecat în Ajunul bucuriei creştine. Ai plecat când noi îl aşteptam pe Moşu. Aveai maşina plină de cadouri pentru ai tăi. Te-ai grăbit, Flu! Şi tu nu te grăbeai niciodată! Făceai totul pe îndelete, chibzuit, calculat. Mai bine trăiai pe îndelete şi iubeai în grabă. Mai bine nu mai plecai, Flu!

Ai fost cu noi anul ăsta. Peste tot! Ai colţul tău, lângă noi. Hârtiile scrise de tine, subliniate atent, pixul tău, fluturii de prins hârtia. Ţi-am aprins lumânări parfumate, aşa cum îţi plăceau. Sâmbătă ţi-am adus crăciuniţe.

Ai tăi sunt devastaţi, Flu! Ne-a dat mama ta căni de cafea cu poza ta. Să bei cafeaua cu fiecare dintre noi, că tare-ţi mai plăcea cafeaua. Şi ţigările mentolate. Asta nu trebuia să spun, dar spun.

Ne lipseşti, Flu! Ne lipsesc zâmbetul tău, gropitele tale, veselia ta, TU!

Tata Mircea ne-a rugat când am plecat să nu ne mai grăbim. Să nu ne grăbim niciodată. Numai tu te-ai grăbit!

Să zbori cu fluturii, Flu, să vii vara când e cald şi miroase a mare, să vii primăvara, la infinit pentru mama, să vii toamna târziu, de ziua ta. Să vii la cartofi prăjiţi! Şi să nu mai pleci niciodată, Flu!

Rămâi cu noi! Aşează-te într-un colţ şi taci, dar vino! Zâmbeşte, Flu! Şi mângâie-i pe ai tăi. Au rănile deschise. Şterge-le lacrimile care nu se mai opresc.

Ne e dor de tine, Flu!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *